Zeta Tauri

Zeta Tauri
Tianguan
Denumire Bayer
Denumire Flamsteed
Date de observație
Constelație Taurul  Modificați la Wikidata
Magnitudine aparentă 3,03[1]  Modificați la Wikidata
Magnitudine aparentă vizuală
Magnitudine absolută (Mv) −2,67  Modificați la Wikidata
Clasificare spectrală B1IVe_shell[2]  Modificați la Wikidata
Tipul de variabilă Stea variabilă de tip Gamma Cassiopeiae  Modificați la Wikidata
Declinație
Ascensie dreaptă
Diametru angular
Adjectiv
Astrometrie
Mișcare proprie (μ) AD:  msa/an
Dec.:  msa/an
Viteză radială (Rv)
Mișcare proprie (μ)
Paralaxă (π)
Eroare paralaxă
Distanța față de Terra
Distanța față de centrul Căii Lactee
Perioadă galactică
Orbită
Companion/pereche
Perioadă orbitală
Axă semimajoră
Excentricitate Modificați la Wikidata
Înclinare
Detalii
Masă 11 Masă solarăi  Modificați la Wikidata
Rază 6 Rază solarăi  Modificați la Wikidata
Luminozitate 4 luminozitate solarăi  Modificați la Wikidata
Metalicitate
Gravitație la suprafață
Rotație stelară
Vârstă
Temperatură
Diametru D
Viteză rotațională km/s
Masă M
Rază R
Luminozitate L
Metalicitate
Gravitație la suprafață
Rotație stelară
Vârstă
Temperatură
Diametru D
Alte denumiri
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Zeta Tauri (ζ Tau / ζ Tauri) este o stea binară din constelația Taurul. Cunoscută de vechii babilonieni ca „Shurnarkabti-sha-shutu”, care semnifică „steaua din cornul de sud al Taurului”, Zeta Tauri figurează printre stelele cele mai importante din constelație și reprezintă unul din coarnele taurului ceresc. În astronomia chineză, steaua este denumită Tianguan, adică „poarta cerească”, un nume care îi vine de la faptul că ea se situează pe planul eclipticii și se găsește chiar în punctul de trecere ale planetelor, Lunii și Soarelui, în cursele lor.

În 2016, Uniunea Astronomică Internațională a organizat un Grup de lucru privind numele stelelor (WGSN)[3]pentru a cataloga și a standardiza numele proprii ale stelelor. WGSN a aprobat numele Tianguan pentru componenta Zeta Tauri A la data de 30 iunie 2017 și este acum inclusă în lista de nume de stele aprobate de IAU.[4]

Caracteristici

Cu magnitudinea de 3,00, Zeta Tauri este o gigantă alb-albastră luminoasă și caldă de tip spectral B, situată la circa 417 ani-lumină de Terra. Ea este clasată ca stea variabilă de tip Gamma Cassiopeiae. Luminozitatea sa variază între magnitudinile +2,88 și +3,17 din cauza, pe de o parte, a variabilității sale intrinseci, și pe de altă parte, din cauză că este o binară cu eclipse. Cele două componente ale sistemului binar sunt distanțate la circa o unitate astronomică și-și parcurg orbita în 133 de zile. Companioana sa, de masă mult mai mică este o stea galbenă de tip spectral G și de magnitudine +5,2. Steaua, având 9 mase solare. În vârstă de circa 25 de milioane de ani, Zeta Tauri, în evoluția ei, este pe punctul de a-și termina fuziunea hidrogenului din nucleul său, dacă nu a făcut-o deja!

Ea este de vreo 5.700 de ori mai luminoasă decât Soarele și are o temperatură de suprafață de 22.000K. Împreună, temperatura și luminozitatea dau o rază egală cu de 5,2 ori raza Soarelui. Totuși, ceea ce o face cu adevărat specială, nu sunt nici temperatura sa, nici luminozitatea sa ridicată, ci rotația sa rapidă și pierderea de masă. Viteza de rotație ecuatorială a fost măsurată la 330 km/s, adică de 115 de ori viteza de rotație a Soarelui, steaua efectuând o rotație în doar o zi (perioada de rotație a Soarelui este de 25 de zile). Viteza de rotație, care este departe de a fi egală cu viteza care ar fi necesară pentru spargerea stelei, este legată de un disc gros de materie care o înconjoară. Discul emite linii de emisie strălucitoare de hidrogen în domeniile roșu și albastru ale spectrului, făcând din Zeta Tauri una dintre stelele Be cele mai cunoscute. Steaua și discul sunt amândouă destul de mari pentru a permite măsurarea diametrelor lor unghiulare. Diametrul discului este egal cu 64 de diametre solare.

Zeta Tauri a jucat indirect un rol important în studiul supernovelor. În fapt, supernova istorică SN 1054 fusese descrisă (în epocă sub numele de „stea invitată”) de către astronomii din Extremul Orient, care o localizaseră în raport cu o stea pe care o denumeau Tianguan și care a fost identificată (dacă nu fusese deja identificată) ca fiind Zeta Tauri. Având aceste informații, la începutul secolului al XX-lea (se pare că primul a fost Edwin Hubble), s-a putut stabili că resturile acestei explozii corespundeau de fapt cu nebuloasa Crabului, a cărei vârstă precisă a putut fi astfel măsurată.

Tot în vecinătatea lui ζ Tauri a fost descoperită planeta Uranus de către astronomul William Herschel, în martie 1781.

Ocultații

Prin poziția sa de pe planul eclipticii, Zeta Tauri este subiect al ocultațiilor din partea Lunii și, mai rar, din partea planetelor, în general ale celor din Sistemul Solar intern.

Ultima ocultație vizibilă s-a produs la 25 aprilie 2012.[5][6]

Note

  1. ^ Catalogue of Stellar Photometry in Johnson's 11-color system[*][[Catalogue of Stellar Photometry in Johnson's 11-color system (scientific article)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ Spectral types and rotational velocities of the brighter Be stars and A-F type shell stars[*][[Spectral types and rotational velocities of the brighter Be stars and A-F type shell stars (article by A. Slettebak published September 1982 in The Astrophysical Journal Supplement Series)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ „IAU Working Group on Star Names (WGSN)”. Accesat în . 
  4. ^ „Naming Stars”. IAU.org. Accesat în . 
  5. ^ „Luna occulta ζ Tauri (2012-04-25 22:39 CEST)”.  Parametru necunoscut |accesso= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor)[nefuncțională]
  6. ^ „Occultazione: Zeta Tauri”. Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |dataarchivio= ignorat (posibil, |archive-date=?) (ajutor); Parametru necunoscut |accesso= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Parametru necunoscut |urlmorto= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |urlarchivio= ignorat (posibil, |archive-url=?) (ajutor)

Legături externe

v  d  m
Stele din Taurul
Bayer
α (Aldebaran) • β (Elnath) • γ (Prima Hyadum) • δ1 (Secunda Hyadum) • δ2 • δ3ε (Ain) • ζ (Tien Kwan) • η (Alcyone) • θ1 • θ2 • ι • κ1 • κ2 • λ • μ • ν • ξ • ο • π • ρ • σ1 • σ2 • τ • υ • φ • χ • ψ • ω1 • ω2 • b • c • d • e • f • h • i • k • l • m • n • o • p • q (Taygeta) • r • s • t • u • A1 • A2
Flamsteed

1 (ο) • 2 (ξ) • 4 (s) • 5 (f) • 6 (t) • 7 • 9 • 10 • 11 • 12 • 13 • 14 • 16 (Celaeno) • 17 (Electra) • 18 • 19 (q, Taygeta) • 20 (Maia) • 21 (Asterope I) • 22 (Asterope II) • 23 (Merope) • 24 • 25 (η, Alcyone) • 26 • 27 (Atlas) • 28 (Pleione) • 29 (u) • 30 (e) • 31 • 32 • 33 • 35 (λ) • 36 • 37 (A1) • 38 (ν) • 39 (A2) • 40 • 41 • 42 (ψ) • 43 (ω1) • 44 (p) • 45 • 46 • 47 • 48 • 49 (μ) • 50 (ω2) • 51 • 52 (φ) • 53 • 54 (γ, Prima Hyadum) • 55 • 56 • 57 (h) • 58 • 59 (χ) • 60 • 61 (δ1, Secunda Hyadum) • 62 • 63 • 64 (δ2) • 65 (κ1) • 66 (r) • 67 (κ2) • 68 (δ3) • 69 (υ) • 70 • 71 • 72 • 73 (π)

74 (ε, Ain) • 75 • 76 • 77 (θ1) • 78 (θ2) • 79 (b) • 80 • 81 • 83 • 84 • 85 • 86 (ρ) • 87 (α, Aldebaran) • 88 (d) • 89 • 90 (c1) • 91 (σ1) • 92 (σ2) • 93 • 94 (τ) • 95 • 96 • 97 (i) • 98 (k) • 99 • 101 • 102 (ι) • 103 • 104 (m) • 105 • 106 (l) • 107 • 108 • 109 (n) • 110 • 111 • 112 (β, Elnath) • 113 • 114 (o) • 115 • 116 • 117 • 118 • 119 • 120 • 121 • 122 • 123 (ζ, Tien Kwan) • 125 • 126 • 127 • 128 • 129 • 130 • 131 • 132 • 133 • 134 • 135 • 136 • 137 • 139 • 140 • 44 Eri • 49 Eri
Apropiate
WISE 0410+1502 • 2MASS J035523.51+113337.4 • Gliese 176 (30.6 ly)
Alte stele
RV • T
Listă
v  d  m
Stea
Evoluția
Protostea
Nor molecular (Regiune H II· Globulă Bok · Stea T Tauri · Obiect stelar tânăr · Obiect Herbig–Haro · Linia Hayashi · Limita Hayashi · Linia Henyey · Stea Herbig Ae/Be
Clasificare stelară
subpitică (subpitică B) · pitică (albastră · portocalie · roșie · galbenă) · subgigantă · gigantă (albastră · roșie) · gigantă luminoasă · supergigantă (albastră · albă · roșie· galbenă) · hipergigantă (galbenă) · hoinară albastră · scoică · peculiară (Ap · Bariu · Carbon · CH · Mercur-Mangan · Am · tip S) · Technețiu · variabilă (neregulată · semiregulată · Orion) · Steaua Polară (în raport cu Pământul· Stea polară
Rămășite stelare
Stele exotice
Stea Quark · Stea din preoni · Stea Q · Fuzzball · Stea Boson · Gravastar · Stea cu energie neagră · Stea neagră · Stea electroslabă · MECO · Stea de fier
Obiecte substelare
Pitică cenușie · Sub-pitică cenușie · Planetar · Stea neagră cu materie neagră
Structura stelară
Nucleosinteză
Procesul alpha · Procesul triplu-alfa · Lanțul Proton-proton · Helium flash · Ciclul CNO · Arderea carbonului · Arderea neonului · Arderea oxigenului · Arderea siliciului · Procesul S · Procesul R
Proprietăți
Liste
Nume de stele · Masive · Mari· Strălucitoare · Apropiate · Cu sistem solar · Pitice albe · Cronologia descoperirilor în astronomie
Știință învechită
Stea întunecată newtoniană
Alte clasificări
După existența sateliților
Stea dublă (optic · fizic) · Stea multiplă · Sistem planetar
După modul de grupare în spațiu
Diferite stele
Soarele  · Sirius  · Canopus · Arcturus · Vega · Capella · Rigel · Betelgeuse · Altair · Achernar (în ordinea strălucirii pe bolta cereaască)
Alte articole
Clasificarea spectrală Harvard · Asterism · Planetă · Sistem Solar · Quasar · Gravitație · Supraaglomerație · Aglomerație
Formate wiki
Infocaseta Stea · Format:Formate Astronomie
Proiect Astronomie Portal Stea
  • Portal Astronomie