Maria Eufrosina de Zweibrücken

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Maria Eufrosina de Zweibrücken
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Comuna Söderköping, Östergötlands län, Suedia[1] Modificați la Wikidata
Decedată (62 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Höjentorp⁠(d), Skaraborg⁠(d), Suedia[1] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăVarnhems kloster[*][[Varnhems kloster (Swedish church and cloister ruins)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiJohann Kasimir[*][[Johann Kasimir (Father of King Charles X of Sweden)|​]][1][3]
Caterina a Suediei[1][3] Modificați la Wikidata
Frați și suroriEleonore Katharine von Pfalz-Zweibrücken-Kleeburg[*][[Eleonore Katharine von Pfalz-Zweibrücken-Kleeburg (German noble (1626-1692))|​]]
Christine Magdalena von Pfalz-Zweibrücken-Kleeburg[*][[Christine Magdalena von Pfalz-Zweibrücken-Kleeburg (Swedish Princess by birth; margravine of Baden-Durlach by marriage)|​]]
Adolf Johann I
Carol al X-lea al Suediei Modificați la Wikidata
Căsătorită cuMagnus Gabriel De la Gardie[*][[Magnus Gabriel De la Gardie (Swedish count, general and politician (1622-1686))|​]][1] Modificați la Wikidata
CopiiGustaf Adolf De la Gardie[*][[Gustaf Adolf De la Gardie (politician suedez)|​]]
Catharina Charlotta De la Gardie[*][[Catharina Charlotta De la Gardie |​]][3]
Magnus Gabriel De la Gardie[*][[Magnus Gabriel De la Gardie |​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Maria Eufrosina de Zweibrücken (n. , Comuna Söderköping, Östergötlands län, Suedia – d. , Höjentorp⁠(d), Skaraborg⁠(d), Suedia), a fost contesă palatină, o verișoară a reginei Christina a Suediei și soră a regelui Carol al X-lea al Suediei. După ascensiunea pe tron a fratelui ei (1654), a fost Prințesă Regală a Suediei.

Biografie

Maria Eufrosina s-a născut la Castelul Stegeborg din Östergötland și a fost fiica contelui palatin Johann Casimir Zweibrücken și a prințesei Caterina a Suediei. În 1622, familia sa a fugit din Germania în timpul Războiului de Treizeci de ani și s-a stabilit în țara natală a mamei sale, Suedia, unde Maria Eufrosina însăși s-a născut trei ani mai târziu. Și-a petrecut primii ani la Castelul Stegeborg, fieful mamei ei. În 1632 mama ei a primit responsabilitatea verișoarei ei, regina Christina, iar Maria Eufrosina și frații ei au fost aduși la curte, unde au rămas chiar și după moartea mamei, în 1638, în timp ce tatăl lor a rămas la Stegeborg. Maria Eufrosina a primit o educație foarte bună, crescând alături de regina Christina, însă în cele din urmă au fost educate separat deoarece Christina, ca monarh avea nevoie de o educație nepotrivită pentru sexul ei.

La 15 martie 1645, Maria Eufrosina a fost logodită cu favoritul reginei, contele Magnus Gabriel De la Gardie, și la 7 martie 1647, ea s-a căsătorit cu el la capela regală de la castelul Tre Kronor din Stockholm. Căsătoria a fost aranjată de Christina. Legenda spune că ambele femei: Christina și Maria Eufrosina erau îndrăgostite de Magnus Gabriel însă în cele din urmă, Christina a renunțat la planurile de a se mărita cu el. O piesă faimoasă a fost scrisă despre această dramă. Totuși, nu se știe dacă această dramă a fost adevărată. Potrivit Mariei Eufrosina, scopul a fost de a le arăta ambilor favoarea ei.

Magnus Gabriel, potrivit propriilor memorii, s-a îndrăgostit de ea la vârsta de 18 ani și schimbul de scrisori de dragoste din timpul căsătoriei a arătat sentimentele puternice dintre ei, cel puțin ale Mariei Eufrosina pentru soțul ei. Totuși, mariajul nu a fost descris ca fiind unul fericit. La nuntă, Christina le-a acordat mai multe moșii, printre care reședința favorită a bunicilor ei, Höjentorp, care era de asemenea și reședința sa favorită, precum și un venit mare. În 1653, Magnus Gabriel a picat în dizgrație și a fost expulzat de la curte. Maria Eufrosina a încercat să acționeze ca mediator.

La încoronarea fratelui ei, regele Carol al X-lea, în 1654, Mariei Eufrosina i s-a garantat rangul și statutul de Prințesă Regală a Suediei. O parte din nobilime s-a opus acestui lucru. Maria Eufrosina nu a folosit titlul de contesă dar în general lumea i se adresa ca unei prințese.

Note

  1. ^ a b c d e f g h i Maria Euphrosine De la Gardie (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon 
  2. ^ a b Pfalz-Zweibrücken-Kleeburg, Pfalzgräfin Marie Euphrosine, CERL Thesaurus, accesat în  
  3. ^ a b c The Peerage 
  • v
  • d
  • m
Prințese suedeze prin naștere
Generațiile indică descendența din Gustav I din Casa de Vasa și continuă prin Casa de Palatinate-Zweibrücken, Casa de Holstein-Gottorp și Bernadotte.
Generația 1
Generația 2
Generația 3
  • Prințesa Anna Maria^
  • Prințesa Catharina^
  • Prințesa Catharina^
  • Prințesa Anna Constance^
  • Anna Catharina Constance, Contesă Palatină de Neuburg^
  • Prințesa Christina
  • Regina Christina
  • Maria Eufrosina, Contesă Magnus Gabriel de la Gardie
Generația 4
  • Prințesa Maria Anna Isabella^
  • Prințesa Maria Anna Theresa^
Generația 5
Generația 6
  • -
Generația 7
Generația 8
  • Prințesa Louisa Hedwig
Generația 9
Generația 10
Generația 11
Generația 12
Generația 13
Generația 14
Generația 15
Generația 16
* de asemenea prințesă a Suediei prin căsătorie
^de asemenea prințesă a Poloniei și Lituaniei prin naștere
** de asemenea prințesă a Norvegiei